DISTRIBUIȚI
ANAF a demarat deja astfel de controale pentru sute de persoane

După verificarea firmelor, ANAF trece la verificarea persoanelor fizice din ale căror venituri nu își pot justifica stilul de viață sau bunurile pe care le posedă.

Patroni bogați de firme sărace, persoane cu venituri din activități ilegale sau persoane cu venituri volatile, care activează în showbiz. Toate acestea se numără printre persoanele care au intrat deja în vizorul ANAF și la care inspectorii au demarat controale.

Astfel de oameni fac parte din categoria persoanelor fizice cu risc fiscal, în această categorie fiind cuprinse persoanele fizice cu avere semnificativă afișată, (imobile, autoturisme de lux, alte bunuri de mare valoare, creanțe din creditări acordate companiilor și/sau persoanelor fizice, depuneri semnificative în conturi bancare din România sau din străinătate, cheltuieli personale ridicate) nejustificată de veniturile declarate.

Reprezentanții ANAF au anunțat că până acum inspectorii au demarat verificarea primelor 313 persoane fizice cu venituri mari care prezintă risc fiscal ridicat, dintr-un eșantion de 7.879.

“În urma analizelor efectuate de autorități au fost identificate patru grupe de riscuri. Din prima grupă fac parte ‘patroni bogați de firme sărace’ respectiv cei care dețin un patrimoniu semnificativ (case, mașini, împrumuturi către firme) care nu corespunde cu veniturile declarate care sunt mult mai mici sau dețin firme cu cifre de afaceri viabile, dar cu rezultate proaste (fie sunt tot timpul de pierdere fie au un profit mult mai mic decât cifra de afaceri). În cea de-a doua grupă de risc intră persoanele care au un patrimoniu semnificativ, dar nu au activități economice cunoscute, în grupa trei sunt încadrate persoanele cu venituri volatile, respectiv aceia care activează în showbiz, iar în grupa patru de risc sunt incluse alte persoane care nu pot fi încadrate în cele trei grupe anterioare însă prezintă riscuri semnificative”, se arată într-un comunicat al ANAF.

Potrivit ANAF, un număr de 5.399 de contribuabili sunt vizați pentru prima serie de verificări, în acest scop fiind înființate opt servicii distincte de verificări fiscale dedicate acestui program, pentru care au fost alocate 100 de posturi.

Aceste servicii sunt în Cluj, Timișoara, Iași, Brașov, Galați, Ploiești, Craiova și București.

De asemenea, au fost selectați primii 60 de inspectori care se ocupă exclusiv de acest program și cărora le-a fost alocat un număr de 313 cazuri.

“Acum a venit momentul, după doi ani de pregătiri laborioase, să apăsăm și mai tare pedala luptei împotriva evaziunii, inclusiv pe segmentul persoanelor fizice. Fie ele personalități ale vieții publice, maneliști, cămătari etc, cu toții fiind pentru noi doar contribuabili cu obligații declarative. Cu toții vor trebui, mai devreme sau mai târziu, să facă dovada fiscalizării veniturilor cu care și-au construit averile”, a afirmat Gelu Ștefan Diaconu, președintele ANAF.

Decizia de verificare a persoanelor fizice cu risc fiscal a fost luată de conducerea ANAF ca urmare a analizelor de risc fiscal efectuate de Direcția Verificări Fiscale asupra persoanelor fizice, în cadrul programului de asigurare a conformării fiscale a persoanelor fizice cu averi mari (PFAM), pe baza datelor disponibile privind veniturile declarate și alocările de fonduri (creșteri patrimoniale, achiziții, creanțe, cheltuieli etc.). În urma acestora au fost identificate și alte persoane fizice decât cele din grupul PFAM care prezintă risc de nedeclarare a unor venituri semnificative și sustragere de la plata impozitelor aferente.

În eșantionul de risc PFRF intră persoanele fizice cu avere afișată semnificativă (imobile, autoturisme de lux, alte bunuri de mare valoare, creanțe din creditări acordate companiilor și/sau persoanelor fizice, depuneri semnificative în conturi bancare din România sau din străinătate, cheltuieli personale ridicate) nejustificată de veniturile declarate.

Etapele verificării:

Potrivit Codului de procedură fiscală, verificarea situației fiscale a persoanelor fizice presupune parcurgerea unei serii de etape. Acestea sunt:

  • analiza de risc fiscal;
  • selectarea persoanelor care vor fi supuse verificărilor fiscale prealabile documentare;
  • Verificarea prealabilă documentară efectuată asupra persoanelor selectate — se desfășoară la sediul organului fiscal, fără notificarea contribuabilului, pe baza informațiilor și documentelor deținute sau obținute de administrația fiscală;
  • verificarea fiscală a persoanelor pentru care verificarea fiscală prealabilă documentară a constatat existența diferenței semnificative, în sensul legii, între veniturile estimate pe baza situației fiscale personale și veniturile declarate administrației fiscale — se desfășoară împreună cu contribuabilul și cu colaborarea acestuia.

Cum se desfășoară verificarea fiscală

Prin verificarea fiscală prealabilă documentară (VFPD) se estimează nivelul veniturilor realizate de persoana fizică controlată, care se compară cu veniturile din declarațiile fiscale și se stabilește dacă verificarea fiscală continuă sau încetează.

Dacă între venitul estimat în VFPD și venitul declarat este o diferență semnificativă, respectiv de 10%, dar nu mai puțin de 50.000 de lei, verificarea continuă și se emite persoanei în cauză avizul de verificare.

Persoana verificată are la dispoziție 60 de zile pentru a prezenta organelor de verificare documente justificative sau alte clarificări relevante pentru situația sa fiscală.Perioada poate fi prelungită cu 30 de zile, o singură dată, la solicitarea scrisă și temeinic justificată a persoanei fizice, cu acordul fiscului.

În același termen, persoana fizică verificată trebuie să depună și declarația de patrimoniu și venituri.

Nerespectarea obligației de depunere a declarației constituie potrivit Codului de procedură fiscală contravenție și se sancționează cu amenda de la 10.000 la 50.000 lei.

Persoana fizică supusă verificării situației fiscale personale poate solicita o singură dată, în scris, amânarea datei începerii verificării, pentru motive justificate.

Orice venituri constatate de organele fiscale, a căror sursă nu a fost identificată, se impun cu cotă de 16%, iar prin decizia de impunere se calculează și obligațiile fiscale accesorii (penalități, dobânzi).

În cazul constatării de indicii care ar putea întruni elementele constitutive ale unei infracțiuni se sesizează organele de urmărire penală competente.

Dacă acest articol v-a fost util, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

Recomandările editorilor GreatEconomy:

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ