O familie din Sibiu a înființat în urmă cu șapte ani o fermă de capre, ajungând acum să dețină un business profitabil de pe urma animalelor.
Familia Cucerzan, din localitatea Târnava, a ales să crească capre, în ciuda faptului că părinții lor crescuseră doar vaci.
Așa au pornit la drum cu 170 de capre, ajungând azi la 500 de capete din laptele cărora prepară brânză, iaurt, pastramă, cârnați, chiar și mici.
În cei șapte ani de când au înființat ferma de capre,suma totală investită s-a ridicat la peste 50.000 de euro, luând în calcul și pământul de unde provin nutrețurile, achiziția animalelor și a utilajelor, potrivit agrointel.ro.
O parte din bani, respectiv 15.000 de euro, a fost investită în “igienizarea” și autorizarea stânei, astfel că acum pot procesa ei singuri laptele și carne de capră. Pe lista de viitoare cheltuieli figurează și aparatele de muls care le vor ușura munca pentru că acum fiecare capră este mulsă manual.
“Stâna autorizată presupune mai multă igienă. Avem tanc de răcire, cameră cu gresie, faianță și scule de inox. Cameră de frig, cameră de maturat. Ca investiție am ajuns undeva la 15.000 de euro numai pentru igienizarea” stânei”, a spus Gheorghe Cucerzan.
Laptele provenit de la cele 500 de capre este vândut în piețele din Sighișoara, Sibiu și la fabrica de lactate Olympius din Brașov.
“Avem lapte foarte mult – cam 1.000 de litri la patru zile. Facem 100 de kilograme de brânză pe săptămână ar restul de lapte îl vindem. Prețul este de 1,5 lei pe litru”, a spus proprietarul fermei de capre.
Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.
Recomandările editorilor GreatEconomy:
- Un tânăr român, designer de medalii la Jocurile Olimpice de iarnă ale tineretului
- Ce se scumpește și ce se ieftinește de la 1 iulie
- UE elimină tarifele de roaming. De când se va produce schimbarea
- O localitate din România trăiește din cireșe. Câți bani ies la un hectar
- Fiscul va controla pozele de pe Facebook. Se căuta averile nedeclarate
- Autoritățile, împotriva autoservirii fără prețuri. Ce răspunde fermierul
