Asociația pentru Protecția Consumatorilor (APC) din România a realizat un studiu referitor la formulele de lapte praf pentru bebeluși.
Reprezentanții APC au achiziționat, la sfârșitul lunii mai, unele dintre cele mai folosite tipuri de lapte praf pentru bebeluși, produs destinat hrănirii sugarilor cu vârsta cuprinsă între 0 și 6 luni, pentru a analiza compoziția acestora pe baza informațiilor înscrise pe etichetă.
Studiul a fost realizat de către o echipă coordonată de dr. ing. biochimist Mădălina Ilis și dr. ing. biochimist Mihai Rissdorfer, experți produse alimentare la APC România.
Iată ce au găsit specialiștii în urma cercetării lor pe laptele praf pentru bebeluși.
Doar 61% dintre produsele analizate au ca prim ingredient laptele. Un procent de 32% au ca prim ingredient zerul demineralizat, iar 7% au ca prim ingredient proteine din zer, după cum scrie pe eticehetele produselor analizate, din punct de vedere al primelor 5 ingrediente din fiecare formulă de lapte praf.
Majoritatea producătorilor de lapte praf nu țin cont de recomandările Organizației Mondiale a Sănătății care spun că pentru bebeluși este necesar un aport energetic zilnic de 554 kcal pentru băieți și 515 kcal pentru fete.
De asemenea, cantitatea de sare asimilată zilnic de un sugar hrănit artificial variază între 276 și 875 mg. Și asta în timp ce conținutul de sare nu trebuie să depășească 16 mg /100 ml lapte.
Cei care au făcut cercetarea au mai spus că în laptele praf putem întâlni și multe alte substanțe mai mult sau mai puțin dăunătoare, precum maltodextrină, taurină, uleiuri vegetale, amidon, sirop de glucoză, fosfat de potasiu, clorură de calciu, carbonat de calciu, probiotice, galacto-ologozaharide, minerale, vitamine.
În ceea ce privește recomandările Codului International de Marketing al Substituenților de Lapte Matern referitoare la mențiunile obligatorii tip “Laptele matern este cel mai bun aliment pentru sugari”, pe cutiile de formule de lapte praf sunt trecute în general cu litere mici și nevizibile.
Mai mult, anumiți producători folosesc caractere și grafică înșelătoare care duc la impresia greșită că aceste produse ar fi produse ecologice, se arată în aceeași cercetare.
Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.
Recomandările editorilor GreatEconomy:
- Un agricultor își lasă produsele fără preț să se vândă singure, la poartă
- 4 sfaturi de la Aurora Liiceanu pentru problemele financiare
- Adoptă o Casă la Roșia Montană, un program de salvare a clădirilor istorice
- Idei de afaceri. Câți bani ies dintr-o plantație de goji
- TOP 5 credite imobiliare în euro, cu cele mai mici dobânzi
